Despre stareţii şi călugării aşezământului monahal de la „ Chilii", cunoscuţi cu numele, aşa cum reiese şi din istoricul mănăstirii, putem spune că au avut un rol important în ceea ce priveşte păstrarea credinţei noastre străbune în această regiune.
Astfel sunt amintiţi:
- călugărul Nifon, în 1381, care a venit pe aceste meleaguri de la Mănăstirea Sf. Ştefan din Adrianopol, refăcând mănăstirea de la Vărădia: „La ani 1381, călugărul Nifon de la Mănăstirea Sf. Ştefan din Odrin (Adrianopol), au venit şi s-au aşezat pre Valea Carasului şi cu cheltuiala chinezilor (cnejilor) de aici au zidit mănăstirea la Vărădia." (date preluate dintr-un document din 1699 şi intitulat „Arătare despre Sfintele Mănăstiri a lui Metropolia Temişvari ale Ţării Banatului");
- igumina Vlada, în 1641, care primeşte, din partea cneazului Alexa Udrea, o donaţie pentru mănăstire, în actul de donaţie sespune: „Âlexa Udrea, chinez (cneaz) marede viaţă a Iu Pătrovăţ, Greoni, Bucoşniţa(Cacova), Bodiviţa şi Ticvan mic... facedonaţie jumătate din sesia moşească,mănăstirii din Vărădia şi anume partea desus a luncii de la Lac până la Ostrovu micşi până la marginea Zbăgului.";igumina lacov, în 1690, care îi răspundeprintr-o scrisoare episcopului
Caransebeşului, privind prozelitismul catolic din aceste locuri: ,,Io igumina lacov alu mănăstirea Vărădia cu popa lanoş ot Vărădia ...am constatat că igumanul şi 3 călugări din Mănăstirea Oraviţei au fost convertiţi de barăci la credinţa papistagă şi au făcut unială cu biserica papistiaşă. ...au mai convertit pe popa Ilie din Ciclova, pe David din Oraviţa, popa Axentie din Răcăşdia şi popa Ucu din Broşteni.";
- igumina Grigorie, în 1699, amintit înacelaşi act cu călugărul Nifon, privindmănăstirile din Banat;
- ieromonahul Fanurie Jugariu, despre care vom vorbi mai multe în capitolul„Renaşterea Mănăstirii de la Chilii".
Astfel sunt amintiţi:
- călugărul Nifon, în 1381, care a venit pe aceste meleaguri de la Mănăstirea Sf. Ştefan din Adrianopol, refăcând mănăstirea de la Vărădia: „La ani 1381, călugărul Nifon de la Mănăstirea Sf. Ştefan din Odrin (Adrianopol), au venit şi s-au aşezat pre Valea Carasului şi cu cheltuiala chinezilor (cnejilor) de aici au zidit mănăstirea la Vărădia." (date preluate dintr-un document din 1699 şi intitulat „Arătare despre Sfintele Mănăstiri a lui Metropolia Temişvari ale Ţării Banatului");
- igumina Vlada, în 1641, care primeşte, din partea cneazului Alexa Udrea, o donaţie pentru mănăstire, în actul de donaţie sespune: „Âlexa Udrea, chinez (cneaz) marede viaţă a Iu Pătrovăţ, Greoni, Bucoşniţa(Cacova), Bodiviţa şi Ticvan mic... facedonaţie jumătate din sesia moşească,mănăstirii din Vărădia şi anume partea desus a luncii de la Lac până la Ostrovu micşi până la marginea Zbăgului.";igumina lacov, în 1690, care îi răspundeprintr-o scrisoare episcopului
Caransebeşului, privind prozelitismul catolic din aceste locuri: ,,Io igumina lacov alu mănăstirea Vărădia cu popa lanoş ot Vărădia ...am constatat că igumanul şi 3 călugări din Mănăstirea Oraviţei au fost convertiţi de barăci la credinţa papistagă şi au făcut unială cu biserica papistiaşă. ...au mai convertit pe popa Ilie din Ciclova, pe David din Oraviţa, popa Axentie din Răcăşdia şi popa Ucu din Broşteni.";
- igumina Grigorie, în 1699, amintit înacelaşi act cu călugărul Nifon, privindmănăstirile din Banat;
- ieromonahul Fanurie Jugariu, despre care vom vorbi mai multe în capitolul„Renaşterea Mănăstirii de la Chilii".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu